Autoportret

Fără povara trecutului
urc până în vârful unde locuiește ideea,
unde se naște lumina în matca ei originală,
unde sunt mai mult decât un bărbat
-și mai mult decât un bărbat visez-
torente de întrebări revărsâdu-se
-linia orizontului-până în valea cea mai adâncă.
Fără povara timpului
merg
cometă ușoară printre nori,
până la pierderea totală,
de la izvor la albie,la delta unde mă revărs,
fără greutate și fără trecut,fără cenușa aștrilor,
cum înoată arborii,nedemni de zborul tău,
cum pietrele mor dedesubtul unui cer de pești.

Pilar Blanco